Nadia Cîmpan: “Frumuseţea acestei meserii este reprezentată chiar de copii”

Au una dintre cele mai grele, dar, în același timp, și una dintre cele mai frumoase meserii din lume. Sunt oamenii care stau aproape în permanență în umbră, pe marginea bazinului, cu cronometrul în mână, cu sfaturile mereu la ei și cu inimile bătând la maximum în timpul curselor. Ei sunt antrenorii de înot, oamenii care formează următoarele generații de campioni.
Federația Română de Natație și Pentatlon Modern vă propune, prin intermediul unei noi serii de interviuri, să-i cunoașteți pe oamenii care construiesc viitorul acestui sport în țara noastră.
Azi, 11 august 2021, răspunde întrebărilor Nadia Cîmpan, de la Clubul Sportiv Școlar Reșița.

De ce ați ales meseria de antrenor?
Cred că făcând înot de performanţă timp de 11 ani la Reşiţa, pasiunea de a îndruma copii mi-a fost insuflată de antrenorii mei, fiindu-mi modele și ajutându-mă să mă formez ca om.

Care este cea mai frumoasă parte a meseriei de antrenor?
Frumuseţea acestei meserii este reprezentată chiar de copii. Fie ei mari sau mici, te însufleţesc, îţi dau puterea de a găsi soluţii la problemele lor şi de a vibra alături de ei. Vibraţia lor pozitivă mă însufleţeşte, mă inspiră şi mă ajută să îi duc spre înalta performanţă. Nu vă imaginaţi ce legătură puternică se creează într-o grupă de sportivi, între un antrenor şi sportivii săi după 10-12 ani de lucru asiduu pentru obţinerea performanţelor, cu zâmbete şi lacrimi de ambele părţi, cu victorii şi înfrângeri. Este a doua familie.

Dar cea mai grea?
Nu există greu dacă îţi place ceea ce faci, dar asta nu înseamnă că nu există şi o parte dificilă, datorată responsabilităţilor asumate pe toate planurile. Asta presupune câştigarea respectului şi încrederii sportivilor şi a familiilor acestora, preluarea problemelor, grijilor şi gestionarea emoţiilor fiecăruia, a eşecurilor competiţionale, lucrul individual cu fiecare sportiv în parte, fără a pierde din vedere faptul că suntem o echipă. „Un profesor bun este cel care face ca lucrurile grele să ţi se pară uşoare”, spunea Grigore Moisil.

Ce îi spuneți unui copil care dorește să înceapă practicarea înotului?
Copiilor care doresc să practice înotul încerc să le insuflu dragostea pentru apă, să descopere libertatea oferită de „zborul prin apă” și cred că cheia succesului este formarea unei echipe unite, unde copiii învaţă respectul, susţinerea reciprocă şi aşa „la bazin„ devine acasă, o familie în care trăieşti împliniri şi eşecuri, dar care te pregăteşte pentru ce va urma după această etapă.

Ce calități trebuie să aibă un copil pentru a reuși în acest sport?
Criteriile de selecţie pentru performanţa în înot sunt multiple şi am avut ocazia să antrenez copii care au calităţi motrice excelente, care antropometric vorbind erau perfecţi, dar care nu au atins marea performanţă. Cele mai importante sunt pasiunea şi dorinţa de a continua.

Cum vă autocaracterizați?
Sunt o familistă convinsă atentă la detalii, ceea ce mă ajută să văd lucrurile în perspectivă. Îmi plac provocările profesionale şi să îmi stabilesc obiective pe care nu renunţ să le duc la bun sfârşit prin entuziasm, implicare necondiţionată, ceea ce creează o relaţie de prietenie între mine şi copii.

Ce pasiuni aveți? Ce faceți în timpul liber?
Iubesc drumeţiile, schiatul, ieşirile cu prietenii, dar cred că adevărata pasiune este chiar meseria mea.